Ykp Pyc En De Ro





Dezbaterile larg, care au precedat crearea concepţiei muzeului, ne-au adus la concluzia că la baza expoziţiei trebuie să stea cea mai reprezentativă perioadă de existenţă a comunităţii evreieşti,
 când Bucovina s-a aflat în componenţa monarhiei austro-ungare, apoi a României regale,
 şi anume perioada din anul 1774 până în anul 1941. 



Expoziţia permanentă a fost desfăşurată pe o suprafaţă mică de aproximativ 53 m2, în două săli la parterul fostei Case Naţionale a Evreilor.
În pofida spaţiului restrâns, expoziţia cuprinde câteva segmente etajate pe verticală, sau inele:

- cercul de sus, arhitectonic cuprinde frize cu imagini ale edificiilor de cult şi publice evreieşti din Bucovina;
- cercul de mijloc, zodiacal reprezintă anul religios al evreilor, marcat prin semnele Zodiacului;
- cercul de jos, informativ este alcătuit din 12 planşe murale, pe care este redată în ordine cronologică perioada de existenţă a comunităţii evreieşti, începând de la sfârşitul sec. XVIII şi până la mijlocul sec. XX.
Totodată aceste inele simbolizează transformarea consecutivă a energeticii evreieşti – de la dominanta religioasă de la finele sec. XVIII şi începutul sec. XIX, prin dominanta educativă şi culturală din a doua jumătate a sec. XIX, până la activitatea politică de la începutul sec. XX.
O parte considerabilă a exponatelor revine cărţilor, documentelor, ilustratelor poştale, obiectelor originale de trai şi de cult.

În prima sală vom găsi informaţii de ordin general şi documente de stat despre evreii Bucovinei din perioada austriacă. Atenţia este focalizată asupra tradiţiilor, vieţii religioase şi ritualurilor iudeilor. Aici sunt demonstrate materiale consacrate activităţii a două mari dinastii de rabini – ţadicul Menahem Mendel din Vijniţa şi rabinul Isroel Friedman din Sadagura (ţadicul din Rujin).
Afară de aceasta, în cadrul expoziţiei a fost amenajat un „colţişor al sabatului” – o parte a interiorului camerei unei case evreieşti tradiţionale, unde în jurul mesei familia întâmpină ziua de sâmbătă.
Este reprezentată original arta populară evreiască, în special picturile unice în ulei ale sinagogii „Beit Tfilah Benjamin”, care în prezent funcţionează la Cernăuţi, şi lespezi de mormânt din vechile cimitire bucovinene. 

Expoziţia din sala mare este consacrată mişcării culturale şi politice evreieşti de la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, precum şi vieţii cotidiene a evreilor, îndeletnicirilor, pasiunilor şi necesităţilor lor spirituale. Un loc important îl ocupă materialele consacrate dezvoltării şi activităţii comunităţii evreieşti a oraşului Cernăuţi. Aici sunt prezentate diferite aspecte din viaţa evreilor oraşului, portrete ale unor activişti publici de seamă.
Începutul sec. XX în viaţa evreilor bucovineni a fost marcat de ieşirea pe arena politică, crearea organizaţiilor şi partidelor politice, lupta diferitelor mişcări din viaţa socială. În primul rând aceste fenomene au fost oglindite în diferite ediţii periodice de partid, prezentate în cadrul expoziţiei.
 
Un loc aparte îl ocupă materialele despre activitatea societăţilor culturale, care au luptat împotriva asimilării germane, apoi şi celei româneşti. Sunt oglindite temeinic lucrările primei conferinţe de limbă idiş din 1908.

În perioada dintre cele două războaie mondiale cultura a jucat un rol important în viaţa evreilor bucovineni. Este imposibil să ne imaginăm viaţa evreului bucovinean fără teatru şi fără cărţi. Bucovina a dat lumii o pleiadă de oameni de ştiinţă, scriitori şi poeţi, artişti şi muzicanţi de rezonanţă. În cadrul expoziţiei sunt reprezentaţi maeştri de referinţă ai literaturilor de limbă germană şi idiş: Eliezer Steinbarg, Itzik Manger, Paul Celan, Rosa Auslaender, Karl Emil Franzos ş.a. Talente originale au activat pe tărâmul picturii, desenului şi graficii: Arthur Kolnyk, Bernard Reder, Isiu Sherf etc.
Unicul stand, rămas încă neterminat, este consacrat documentelor şi fotografiilor din perioada ocupaţiei sovietice a Bucovinei (1940-1941).
Catastrofa celei de-a doua conflagraţii mondiale nu i-a cruţat nici pe bucovineni. Documentele de arhivă, fotografiile, mărturiile participanţilor la acele evenimente tragice încheie expunerea succintă a istoriei evreilor bucovineni. 

Seria de piese de muzeu ale expoziţiei completează sugestiv şi pregnant dezvăluirea vieţii spirituale şi materiale a evreilor Bucovinei. Obiectele autentice de trai ne dau închipuire despre atmosfera acelor timpuri îndepărtate şi îi imprimă un conţinut real.





Videoclip despre crearea expoziţiei muzeului (45 Mb)
(imagini de J. Zissels, N. Shevchenko, G. Haraz, A. Voloch)

Fond muzical: melodia „Voi, fraţilor, de ce dormiţi?” de S. Karlibach, interpret M. Itkina 












„Cernăuţiul evreiesc. Imagine de neuitat”.
©2010-2011 – Galina Haraz. Concepţia site-ului; design, selecţia materialelor.